Breadcrumbs Advanced

Demersuri psihoeducaţionale în Vâlcea, România

Prof. Octaviana Nitoi

 

Asociaţia Profamilia Vâlcea a realizat un acord de parteneriat, pe plan local, semnat de 9 instituţii: Casa Corpului Didactic Vâlcea, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vâlcea, Liceul Tehnologic “Oltchim” Rm. Vâlcea, Colegiul Naţional de Informatică “Matei Basarab” Rm. Vâlcea, Liceul “Antim Ivireanul” Rm. Vâlcea, Liceul Tehnologic “Cpt. Nicolae Pleşoianu” Rm. Vâlcea, Gradiniţa Nord 1, Grădiniţa “Nicolae Bălcescu” Rm. Vâlcea. Scopul este derularea activităţilor cu părinţii, copiii, cadrele didactice, dar şi aplicarea în practică a rezultatelor şi metodelor TATI şi asigurarea sustenabilităţii activităţilor şi diseminării “bunelor practici TATI”. Parteneriatul a fost acceptat de toţi colaboratorii acestuia datorită nevoii identificate la nivel comunitar privind căutarea de soluţii la aceasta problema majora - elevii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

În 6 instituţii şcolare, coordonate de Asociaţia  Profamilia Vâlcea s-au realizat focus grupuri  pentru a determina nevoile copiilor / elevilor, părinţilor, cadrelor didactice cu privire la acesta problematica.  Astfel, au fost realizate

ž 3 focus-grupuri mixte (cadre didactice, elevi, tutori/părinţi, personal medical)

ž 1 focus-grup cu elevi (16-18 ani)

ž 1 focus-group cu cadre didactice

Cerinta

Raspuns elevi

Raspuns cadre didactice

Raspuns parinti

Care sunt nevoile copiilor cu vârste între 12 și 19 ani?

- nevoi materiale (bani, haine, gadgeturi);

- dragoste, afectiune;

- incurajare; indrumare

- nevoia de echilibru între nevoile materiale și cele afective;

- nevoia ca părintele care rămâne să fie și prieten și părinte;

- asistență/consiliere în difererite situații specifice;

- nevoia de înțelegere din partea profesorilor;

- climat de dragoste și afectivitate, protecție (să simtă că are pe cineva ”în spate”, că îi pasă cuiva de el), nevoia de înțelegere, de siguranță

- apartenența la un grup;  stimă/autostima și respect;

- să simtă că sunt susținuți (din partea adulților);  nevoia ”afilierii” cu adultul

- au nevoie de modele;  să se confeseze cuiva.

- de supraveghere, de consiliere școlară;

- nevoia de asistență socială pentru consilierea tutorilor deoarece și lor le este greu prin plecarea partenerilor de viață.

- politici specifice abordate de M.E.N cu privire la problematica copiilor cu părinții plecați;

 -nevoia financiară/ materială

- nevoi materiale;

- nevoia de afecțiune;

-nevoia de haine, mâncare,

- nevoia de educație

 

2.  Ce comportamente și moduri trebuie să adopte adulții pentru a satisface aceste nevoi?

- adulții să muncească;

- să se comporte frumos cu copiii;

- mai multă susținere, implicare în problemele noastre;

- profesorii să vorbească mai mult cu noi;

- sprijin, îndrumare;

- asigurarea nevoilor de hrană (părinții) și să vorbească cu noi ”că ne este greu în anumite privințe” (sentimentale)

- din partea profesorilor și a părinților  - îndrumare în legătură cu relațiile de prietenie;

- diriginții să vorbească mai mult cu noi, să ne înțeleagă;

- să comunice mai des cu noi;

- să se pună în locul nostru.

- simt nevoia ca profesorii să îi asculte, să se facă orele de dirigenție;

- deschiderea comunicării de la adulți la elevi (răspuns dat de elev)

- să manifeste multă înțelegere, să găsească în noi persoane cărora se pot confesa;

- să ținem cont de situația lor (părinții plecați) atunci când îi evaluăm;

- adaptarea curriculară;

- să ne găsim timp să comunicăm cu elevii; sa criticăm comportamentul și nu copilul;

- grupuri suport de consiliere;

- atitudinea profesorilor/părinților rămași;

- să fie adus un consilier la orele de dirigenție;

- comunicare eficientă părinți-copii, profesori-copii (eventual modificarea cadrului de realizare a ședințelor cu părinții – să fie mai deschise, desfășurate într-o atmosferă prietenească);

- înțelegere din partea părinților;

- ”umplerea” timpului liber cu activități atractive

- acceptarea diferenței de opinie a elevilor de către adulți

- schimbarea mediului educațional pentru facilitarea comunicării (activități extracurriculare);

- identificarea copiilor cu nevoi, implicarea lor în diferite activități ale școlii (responsabilizare) - implicarea în activitățile extrașcolare, cultivarea valorilor morale

- să fim înțelegători, să oferim dragoste, sprjin moral;

- părintele să fie model pentru copilul său (să își modifice comportamentul – de ex. Eu m-am lăsat de fumat, nu beau etc. pentru ca nici copilul meu să nu facă asta)

- interesul părinților pentru activitățile copiilor

 

3. Ce comportamente și moduri adoptate de adulți blochează sau împiedică satisfacerea acestor nevoi?

- lipsa comunicării;

- să ne înțeleagă;

- să impună mai puține reguli;

- unii profesori nu acordă atenție copiilor cu părinții plecați în străinătate;

- să nu facă profesorii discriminare pozitivă (să fim abordați la fel ca și ceilalți);

- părinții să aibă mai multă încredere în noi;

- modul de gândire dintre cele două generații (părinți-bunici) – pun prea multe restricții, nu empatizează cu ”vremurile” (”pe vremea mea nu era așa” etc.)

- ne consideră prea mici (atât profesorii cît și părinții); - subestimarea

- exigențele părinților și profesorilor (”trebuie să iei 10 chiar dacă nu poți”), fără să asculte ce are copilul de spus;

- neascultarea de către adulți (profesori și tutori);

- responsabilitatea noastră (”pentru noi pleacă”) – părinții se împlinesc prin noi

- nepăstrarea confidențialității când aceștia ni se confesează;

- lipsa disponibilitații de a-i asculta (timp);

- problemele noastre personale care se răsfrâng asupra elevilor;

- aglomerarea de sarcini profesionale.

- când adultul nu mai poate asculta, plus faptul că uneori credem că ”știm totul” și ”ne scapă ceva”

- nerespectarea identității copiilor;

- nepăsarea;

- lipsa de comunicare;

- exigența/severitatea adulților;

- profesorii ar trebui mai întâi să explice/discute și mai apoi să dea pedepse elevilor (răspuns dat de elev)

- empatia – legătura între părinți și cadrul didactic

 

- atenție mai mare la anturajul elevului

 

4. Ce i se întâmplă unui copil când o nevoie de tip primar nu este înțeleasă sau este chiar blocată?

- mă supăr;

- îmi rezolv nevoia în alt mod;

- încerc să vorbesc, să explic/să îi conving, ce nevoie am, cedez eu dar mă simt neplăcut;

- le reproșez;

- am devenit mai tristă

- poate adopta un comportament deviant (absenteism, anturaj, consum droguri, furt etc.)

- nu-și cunoaște limitele, nu știe la ce să se raporteze.

- dependența de altă persoană

- elevul adoptă comportamente deviante (fură);

- copilul nu evoluează sănătos, armonios;

- evitarea conștientizării unor lipsuri (la elevi);

- copilul își modifică comportamentul contextual

- se închide copilul și nu mai comunică

5. Care sunt prejudecățile care le au adulții față de educația copilului?

- nu cunosc specificul vârstei și al societății;

- aduc în discuție ”vremurile”;

- au prejudecăți legat de haine, frizuri, machiaj (atât părinții cât și profesorii)

- părinții spun ”fac pentru tine”

- să nu ne mai reproșeze/strige că ne trimit mereu bani;

- să nu folosească fraze ca: ”eu știu mai bine decât tine”, „eu am trecut prin asta”

- ar trebui să asculte și părerea noastră;

- părinții noștri ne spun că și ei și-au ascultat părinții.

- copilul se închide, devine depresiv, dependent (tutun, alcool, droguri), probleme de comportament

- ne etichetează la fel ca pe ei, ne obligă să facem meditație la materia lor, profesorii consideră că dacă frecventăm un anturaj greșit, ne strică;

- profesorii au ”etaloane” (ne raportează la ele), iar părinții, la fel (în funcție de nerealizările lor)

- ne impunem prea imperativ punctul de vedere (autoritate excesivă) și nu ascultăm și punctul de vedere al elevilor;

- nu le încurajăm exprimarea părerilor personale;

- avem prejudecăți că ei nu au valori, că nu învață, că sunt o generație pierdută etc.

- ideea că reușești în viață doar cu studii superioare, chiar dacă copilul nu vrea, i se cere copilului să facă mai mult sau profesia;

- autoritatea/ impulsivitatea adulților (părinți/tutori, profesorilor) – pe principiul ”eu te-am facut, eu te omor”

- așteptări prea mari de la copii;

- nerespectarea nevoilor copiilor și personalității acestora

 

- folosirea pildelor în cadrul familiei (ținerea de ”teorii” cu privire la un anumit comportament considerat greșit)

 

S-au realizat servicii de consiliere psihopedagogică de către psihologii şcolari, activităţi coordonate de Asociaţia Profamilia Vâlcea. CJRAE Vâlcea a realizat baza de date la nivel judeţean cu elevii / copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.  La Liceul Tehnologic Oltchim s-au realizat servicii de consiliere psihopedagogică a

  • - adolescenţilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (8 elevi) .  Demersul consilierii a fost prezentat în cadrul Conferinţei Internaţionale realizate la Rm. Vâlcea, de Asociaţia Profamilia Vâlcea, cu participarea partenerilor de proiect, în august 2013. Scopul acestor servicii de consiliere a fost:  să prevină instalarea și dezvoltarea unor potențiale tulburări psihice, situațiile de eșec școlar, comportamente deviante, fumat, alcool, agresivitate fizică și verbală, stări depresive, anxietate, labilitate emoțională, supraîncărcarea cu sarcini sau implicarea adolescenților în grupuri cu norme inadecvate.  Necesitatea acestora decurge dintr-un studiu realizat in octombrie în şcoală unde a fost depistat un procent de 10% dintre elevii clasei a IX-a care aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Tematica consilierii:
    • Cunoașterea contextului, a nevoilor elevilor (temele : Roata impactului, Familia mea etc.)
    • Autocunoașterea elevului, acceptarea de sine și a celorlalți (Cine sunt? Cum sunt? etc.)
    • Autocontrol emoțional (Curcubeul emoțiilor, Punctul de fierbere, nd – Emoție – Comportament etc)
    • Convingeri și comportamente raționale și iraționale (Atitudinile mele, Diferența între dorințe și nevoi etc) 
    • Luarea de decizii și rezolvarea de probleme (“D” de la Decizie, Decizii dificile etc.)
    • Relații interpersonale, intercunoaștere (Eu, ceilalți și familia mea; Față în față, Relații în familie  etc.)

Reacții diferite:

- de la bucuria creșterii veniturilor  (“E bine! Azi mama primeste salariul si-mi trimite 200 euro”) tristețe (“E greu doamna, e foarte greu, câteodată așa … te saturi singur!)  - furie (“Este ca și când nu am părinți! Mă simt abandonată!”)

- elevii învață să depașească situațiile dificile cel mai bine în cadrul consilierii de grup

- comunicarea  și intensitatea relațiilor cu familia a scăzut dar, în urma consilierii au conştientizat necesitatea reluării acestora

- spun că “dacă ar fi nevoiți să plece când vor fi părinţi, și-ar lua copiii cu ei!” 

- se constată o mai mare dorinţă a familiei de reîntregire (mulți elevi pleacă din școlile românesti pentru a fi alături de părinții lor)

  • - a părinţilorrămaşi, bunicilor (4 părinţi) . Demersul consilierii:
    • Înțelegerea problematicii, a contextului
    • Tehnici de comunicare eficientă cu membrii familiei rămase
    • Rezolvarea problemelor

 

  • S-a folosit metoda psihoeducaţională, sub forma jocului de rol. În cadrul liceului, în decursul anului școlar, au participat doar 4 părinți / bunici la consiliere datorită unor motive ca: jenă socială, distanța, mentalități. Sunt copleșiți de griji, plâng, se cred neînteleși, pesimiști. 

 

În data de 31 martie a avut loc Cercul pedagogic al consilierilor şcolari, ocazie cu care a fost prezentat studiul realizat de Asociaţia Profamilia Vâlcea. Au participat invitaţi şi directorul Direcţiei de Protecţie Socială Vâlcea, care a prezentat demersul departamentului privind consilierea părinţilor, înainte de plecarea lor din ţară, în vederea asigurării protecţiei sociale a copiilor lasaţi în ţară şi a iniţerii de acţiuni menite să echilibreze emoţional familia lasată în ţară. Aceştia au ditribuit pliantul pe tema în discuţie: "Vreau să fiu cu părinţii mei", pliant care a fost diseminat la niveul fiecărei instituţii şcolare, în vederea prezentării la şedintele cu părintii.

În perioada 26 mai - 10 iunie 2014, 4 formatori din proiectul TATI au derulat cursul "Tehnici psihoeducaţionale aplicate" în Rm. Vâlcea. Cursanţii au fost consileri şcolari, alte cadre didactice, fiind prezenţi un număr de 51 adulţi, cadre didactice, părinţi, asistentul social. Cursul s-a bucurat de un mare succes în rândul participanţilor.

CCD Vâlcea are în oferta educaţională cursul "Educaţie incluzivă. Intervenţie conform diagnosticului" derulat în perioada 23 - 27 iunie 2014 în Rm. Vâlcea, cu 23 cadre didactice, majoritatea din mediul rural. Cursul a fost susţinut de 2 formatori, incluşi în proiectul TATI, şi are un capitol cu privire la teoriile ataşamentului, metoda Montessori, tehnici psihoeducaţionale - pentru copii cu parinţi plecaţi la muncă în străintate.

Proiectul are o sustenabilitate sigură în anii următori, realizată prin activităţi specifice, respectiv: aplicarea în şcoli a metodelor psihoeducaţionale, cursuri de formare a adulţilor, actualizarea bazei de date, diseminarea ghidului de bune practici TATI etc. 

...
...
...
...
This project has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.
Copyright © 2019 TATI Project. Tutti i diritti riservati.